FES Romania 6d ago

Cornel Ban, profesor de economie, explică de ce măsurile de austeritate adoptate în 2025 au afectat sectoare publice esențiale, precum educația și cercetarea, și au fost suportate mai ales de categoriile sociale vulnerabile, fără să rezolve echitabil problema deficitului bugetar. În schimb, statul continuă să piardă zeci de miliarde de lei din cauza colectării slabe a taxelor, în special a TVA-ului și a impozitului pe profit. O analiză în detaliu a reformelor fiscale și a alternativelor poate fi citită în studiul „Cum reconstruim bugetul? Trei scenarii, trei filosofii fiscale”, de Cornel Ban și Cristian Pop, lansat de Friedrich-Ebert-Stiftung în mai 2025. Studiul analizează trei scenarii de reformă fiscală. Scenariul A cuprinde măsurile adoptate de guvernul Bolojan în 2025: intervenții de urgență cu efect regresiv, care au afectat mai ales persoanele cu venituri mici și medii. Scenariul B propune un model de reformă inspirat din statele Vișegrad (Polonia, Ungaria, Cehia), bazat pe o colectare mai eficientă a taxelor, combaterea evaziunii fiscale și o taxare mai mare a capitalului și a proprietății. Ultimul este scenariul C, inspirat din țările scandinave și Slovenia, care urmărește o distribuire echitabilă a poverii fiscale între muncă și capital, ceea ce ar reduce deficitul la 3–4%, fără a fi nevoie de măsuri de austeritate. Studiul poate fi citit integral aici: https://romania.fes.de/fileadmin/user_upload/pdf-files/Studiu_FES_Cum_reconstruim_bugetul.pdf